INTRETINEREA UNUI IAZ / LAC DE INOT:
PREFATA
Iazul de inot, sau piscina naturala, cum se mai numeste de obicei ofera un cadru natural de destindere tuturor.
Iazul natural se aseamana cu o piscina pentru ca are o apa curata, filtrata si este destinat inotului sau agrementului acvatic.
Exista piscine naturale, construite la fel ca piscinele moderne, dar in loc de filtrarea standard se foloseste filtrare biologica. Ambele sisteme utilizeaza principiul recircularii apei. La fel, ambele sisteme se doteaza, de obicei, cu sisteme cu ultraviolete pentru sterilizare.
Totusi, asemanarile se opresc aici pentru ca diferentele sunt destul de semnificative:
DIFERENTE INTRE UN IAZ DE INOT SI O PISCINA
Filtrarea apei se face pe cale naturala, biologica si nu chimica
In loc de filtre compacte de nisip se foloseste filtrare prin pat de nisip, pietris sortat si plante multe, intr-o sortimentatie variata si atent aleasa.
nu se foloseste clor, dar se inoculeaza iazul cu colonii de bacterii nitrificatoare (gen Nitrobacter sau Nitrosomonas) ce au rolul de a descompune impuritatile si materia organica moarta din iaz, de a o prelucra si a le pregati plantelor pentru absorbtie.
O piscina are nevoie de o camera de filtrare speciala pe cand un iaz de inot are nevoie de un spatiu vast de filtrare. (zona de regenerare vegetala)
Daca in cazul unei piscine tehnologia se opreste (lipsa de curent, pompa defecta, etc) calitatea apei este alterata rapid, in cazul iazului sistemul de recirculare a apei prin drenaj este doar facultativa, apa putandu-se intretine in buna masura si fara interventia umana, cel putin pe termen scurt.
O piscina are nevoie de interventii repetate si frecvente pentru salubrizarea bazinului, in timp ce un iaz tolereaza mai bine existenta unor impuritati sau sedimente aparute.
O piscina este mereu aceeasi pe cand un lac de inot va oferi zi de zi ceva in plus (o floare de nufar, un manunchi de papura, o broscuta sau o libelula nou venita.
DIFERENTE INTRE UN IAZ DE INOT SI O PISCINA
Filtrarea apei se face pe cale naturala, biologica si nu chimica
- In loc de filtre compacte de nisip se foloseste filtrare prin pat de nisip, pietris sortat si plante multe
- nu se foloseste clor, dar se inoculeaza iazul cu colonii de bacterii nitrificatoare (gen Nitrobacter sau Nitrosomonas) ce au rolul de a descompune impuritatile si materia organica moarta din iaz, de a o prelucra si a le pregati plantelor pentru absorbtie.
- O piscina are nevoie de o camera de filtrare speciala pe cand un iaz de inot are nevoie de un spatiu vast de filtrare. (zona de regenerare vegetala). Sunt si sisteme de filtrare dedicate pt iazuri de inot.
- Daca in cazul unei piscine tehnologia se opreste (lipsa de curent, motor stricat, etc) calitatea apei este alterata rapid, in cazul iazului sistemul de recirculare a apei prin drenaj este doar facultativa, apa putandu-se intretine in buna masura si fara interventia umana, pe termen scurt.
- O piscina are nevoie de interventii repetate si frecvente pentru salubrizarea bazinului, in timp ce un iaz tolereaza mai bine existenta unor impuritati sau sedimente existente.
- O piscina este mereu aceeasi pe cand un lac de inot va oferi zi de zi ceva in plus (o floare de nufar, un manunchi de papura, o broscuta sau o libelula nou venita.
INTRETINEREA IAZULUI SI ASPECTELE LEGATE DE ACESTA
Cu toate ca este vorba de un lac natural, nu trebuie uitat faptul ca este o constructie artificiala si acesta nu ar fi in stare sa se intretina pe termen lung la nivel constant.
O oarecare interventie este necesara. Aici nu poate fi vorba de o programare a intretinerii repetate. Important este sa fim mereu cu ochii pe lac si sa observam din timp modificarile nedorite pentru a putea actiona prompt.
Apa din iaz si nivelul acestuia
Apa dintr-un iaz izolat difera fata de lacurile naturale. Aici, practic nu ar trebui sa existe shimbari sau aporturi suplimentare de apa (apa freatica, aluviuni, etc.)
Orice aport de apa, in afara apelor de ploaie, aduce un aport considerabil de substante nutritive in apa, ce ajuta la inmultirea algelor. Suplinirea apei evaporate duce pe termen lung la cresterea semnificativa a concentratiilor de minerale si alti compusi chimici organici si anorganici. Atentie deci si la acest aspect.
Nivelul apei dintr-un iaz izolat este si poate fi mentinut relativ constant (vezi mai jos).
Iazul trebuie astfel construit incat sa existe un nivel al apei relativ constant, cu minimele si maximele stabilite de la bun inceput.
De regula, cotele minime sau maxime se marcheaza la fiecare iaz. Cel mai simplu mod de a verifica cota apei este verificarea capacului skimmerului. Acesta trebuie sa pluteasca fix pe pozitie, sa nu scada apa sub nivelul minim posibil de imersiune a skimmerului dar nici sa se ridice cota apei astfel incat capacul skimmerului sa pluteasca de pe pozitie. In Orice caz nivelul maxim este la 10 cm sub buza lacului.
Toamna si primavara, cand cantitatile de precipitatii sunt mai mari, se recomanda sa se mentina o limita a apei mai scazuta.
Factori ce duc la scaderea nivelului apei:
•caldura excesiva
•vant puternic
•miscarile apei (fantana, inot, valuri)
•absorbtia plantelor, geotextilei, (efect capilar)
•pierderi din cauza izolatiei neperfecte
•In cazuri extreme (caldura mare asociata cu vant, cascade mari, plante multe care extrag apa) exista scaderi de nivel de peste 1 cm/ zi
Calitatea apei din iaz
De regula, calitatea apei depinde de foarte multi factori care, chiar cu analize chimice sofisticate, nu pot prezice evolutia ei.
Calitatea apei din p.d.v. al utilizabilitatii pentru iazuri de inot se compune din urmatoarele aspecte:
Duritatea apei. (duritate totala si de carbonat) care in afara de faptul ca se materializeaza prin depuneri calcaroase si blocari de motoare au rolul pozitiv de a stabiliza aciditatea apei.
Nivelul de compusi de nitrogen (amoniac, nitriti, nitrati) care sunt bazele existentei plantelor. Materialele organice in descompunere dar si apa in stadiu natural contin compusi amoniacali si nitriti – daunatoare pentru pesti dar si hrana din belsug pentru alge. Bacteriile denitrificatoare au rolul de a utiliza acesti compusi si a le transforma in nitrati – hrana pentru plante. Astfel circuitul se inchide prin transformarea nitratului in constructia plantelor, aceste plante moarte sunt extrase din apa si nu lasate sa putrezeasca in apa. Daca nu se curata plantele moarte acestea se descompun si redeschid circuitul descris anterior.
Aciditatea apei este factorul important in stabilizarea apei. Acesta va trebui sa aiba valori cuprinse intre 6-8,5 unitati. pH. Un iaz nou sau un iaz cu duritate de carbonat redusa (valoarea de CO2 redusa in apa) instabilizeaza apa.
La intretinere specialistul trebuie sa verifice si acesti parametri amintiti mai sus pentru a vedea starea de sanatate a apei si de a lua masurile ce se impun. (ex. Tratamente)
Un control permanent asupra calitatii apei faciliteaza luarea de decizii prompte, la timp.
Se recomanda ca fiecare detinator de iaz de inot sa detina un set de teste de apa pentru a putea controla calitatea apei. Acest sfat este bine de luat in seama pentru toti detinatorii de iazuri. Chiar daca nu detineti un set de teste foarte complexe, cum este cel din poza alaturata (velda Aqua Test Set), macar un set de teste tip strip, ce va permite citirea cu aproximatie a nivelului de nitriti, nitrati, duritati si aciditate.
Preventia, si in acest caz va poate scuti de neplaceri si cheltuieli suplimentare.
Temperatura apei.
Acest factor extern este greu de stapanit.
Vara, caldurile excesive, unde apa este mica si nu exista miscari suficiente de apa, zona se supraincalzeste, oferind conditii propice pentru proliferarea algelor. Ecranarea este singura modalitate de a controla supraincalzirea. Rolul ecranarii o au plantele ornamentale (ierburile marginale precum si nuferii care acopera suprafete importante. In cazul unui iaz nou, unde masa vegetala nu este suficient dezvoltata si nu acopera inca toate zonele plantabile disponibile, vor exista zone expuse acestui fenomen.
O adancime corespunzatoare a apei ce va permite stratificarea termica in perioada de vara si de iarna, va putea ameliora problemele generate de variatiile de temperatura.
De regula, extinderea plantelor pana la margini va solutiona aceasta problema.
ALGELE
Algele sunt plante unicelulare sau compusi din comunitati si retele de alge, indisolubile si indispensabile din orice lac. In mod natural algele nu pot fi eradicate total si nici nu este voie. Ele au un factor decisiv in echilibrul biologic al apei.
Problemele legate de alge sun cele ale colonizarii excesive care distrug aspectul iazului. Aparitia brusca a algelor este cauzata de faptul ca sunt cel mai rapid activate la aparitia conditiilor favorabile iar rata lor de multiplicare este cea mai mare.
Primavara, in timp ce plantele nici nu au apucat sa apara iar coloniile de planctoni si bacterii stau in latenta salgele se multiplica vertiginos. Pana cand nu apare un echilibru intre alge, bacterii, planctoni si plante, algele vor ocupa locul celorlalti concurenti.
In cazul unui iaz nou apar aceleasi probleme. Plantele nu sunt inca inradacinate si eficienta lor este slaba, Nu exista cantitati suficiente de planctoni si nici bacterii denitrificatoare instalate in patul filtrant. Inmultirea bacteriilor la un nivel multumitor dureaza pentru un filtru 6-8 saptamani. In aceasta perioada inverzirea apei si /sau aparitia matasii broastei este iminenta si se considera regula.
Schimbarea apei rezolva doar pe moment situatia, avand in vedere ca apa proaspata, desi clara initial, are dizolvat mai multe substante nutritive decat in apa unui iaz stabilizat dar mai putin clara.
In cazuri extreme este necesar schimbarea apei din iaz.
Algele sunt de doua feluri, fara a intra in detalii:
Alge monocelulare (ce dau nuanta apei, fie ea verde, bruna sau roscata) Aceste alge se inmultesc foarte rapid si este posibila sa apara in special primavara sau brusc la modificari climatice. La fel apar si in cazul caldurilor excesive si a soarelui intens. Avantajul este ca aceste alge pot fi distruse cu ajutorul becurilor cu ultraviolete UV-C. Aceste alge exista in toate lacurile. Am putea aminti aici si cianobacteriile, care nu sunt alge dar se comporta similar ca si acestea si sunt indispensabile si normale in apa. De regula se inmultesc in colonii si suprapunandu-se se formeaza petice de spuma brune sau verzui cu balonase de gaz ce se datoreaza descompunerii celulelor moarte din interiorul coloniei.
Prevenirea raspandirii algelor unicelulare:
•Utilizarea becurilor cu ultraviolete
•schimbarea acestor becuri la timp (la inceputul fiecarui sezon
•spalarea sticlei de UV
•curatarea bazinului si extragerea plantelor moarte
•plantarea de plante acvatice si intretinerea corespunzatoarea.
Combaterea algelor verzi sau brune
•Utilizarea becurilor cu Uvc
•utilizarea filtrelor
•plantare plante acvatice suficiente
•inoculare cu mediu bacterian.
Alge filamentoase (matasea broastei)
Algele filamentoase numite in termeni populari si matasea broastei (nu sunt, in general, indispensabile in iaz, dar apar mai devreme sau mai tarziu). Particulariteatea algelor filamentoase este ca au nevoie de lumina si caldura, deci apar in special acolo unde algele verzi nu sunt prea multi. Se gasesc, in special in zonele mai putin adanci, unde apa se incalzeste excesiv, respectiv unde, din cauza curentilor apei, primeste hrana din belsug (ex. cascade, curs de apa).
Algele filamentoase iubesc apele cu continut ridicat de nitriti si fosfor (fosforul provine in special din excrementele pestilor.) Algele filamentoase sunt de multe feluri, dar de obicei apar in forma de colonii filiforme, ca o vata. Exista si o varianta tesuta in forma hexagonala, tubulara, asemanator cu un ciorap. Unele tipuri sunt rezistente la rupere, se pot extrage usor din apa prin tragere dar se agata puternic de pietre, plante si alt tip de suport. Exista si alge care sunt foarte moi si sunt greu de extras pentru ca se detaseaza usor unele de altele atunci cand se incearca extragerea lor.
In cazul unui iaz intretinut corespunzator aparitia algelor filamentare va fi redus simtitor in timp la un nivel nederanjant. Existenta lor va fi, insa, mai mult ca certa.
Prevenirea inmultirii algelor filamentoase (matasea broastei)
•Pastrarea lacului curata
•Nepopularea cu pesti
•Ecranarea zonelor expuse intensiv la soare cu plante sau parapete.
•Extragerea regulata a algelor aparute
•Agitarea apei. Din experienta proprie, un iaz de inot nefolosit se sedimenteaza mult mai repede.
Combaterea algelor filamentoase (combaterea matasea broastei)
•Extragerea algelor aparute
•Tratamente cu antialge
•Introducerea de paie din ovaz indesati in saci de plasa pe termen de max 3 luni, in lac, in perioada inactica cu rolul de a genera colonii de microorganisme ce devoreaza matasea broastei ( o solutie populara neevaziva si eficienta)
•Ecranare extensiva
•Utilizarea I-tronic (distrugator de alge) in iazuri mai mici.
BROASTE
Broastele apar in fiecare primavara pentru a depune oua.
Combaterea broastelor nu este legala si nici necesara.
Majoritatea broastelor sunt de uscat si sunt musafiri temporari in apa.
Broastele fac mai mult bine in curte, curatandu-le de insecte nepoftite si chiar rozatoare.
Este bine, totusi, sa se verifice atent, zilnic, in perioada de primavara, cand corul broastelor o semnaleaza, fiecare depunere de icre. Broastele depun oua in forma de margele negre intr-un tub de gelatina, lungimea acestora este de zeci de metri, deci cantitatile de oua sunt destul de semnificative.
Combaterea broastelor din iaz
Adunati zilnic, daca apar, toate ouale depuse, pentru a preveni inmultirea nedorita a mormolocilor. Complet nu pot fi evitate dar si asa se vor inmulti in cantitati suficient de mari.
PESTII DIN IAZUL DE INOT
 |
| pestii din iaz |
Lacul de inot nu trebuie sa contina nici un peste. Aparitia lor, chiar si in cantitati minime, va duce in curand la inmultirea lor necontrolata si distrugerea calitatii apei.
Cea mai frecventa problema va fi inverzirea apei si aparitia matasei broastei.
Se recomanda extragerea lor daca exista.
PLANTE
In iazul acvatic exista un banc de plante selectionate. Acestea se vor inmulti pana la limita lor, fiind separate de zona de inot.
Unele specii vor disparea, probabil, altele se vor extinde in exces, urmand a se defrisa pentru a le tine sub control. Faptul ca unor plante conditiile existente sunt mai bune decat pentru altele depind de caracteristici precum, clima, calitatea apei si a substratului in care inradacineaza si nu pot fi prevazute initial.
Intretinerea plantelor
Intretinerea plantelor are mai multe aspecte:
VARA:
Extragerea frunzelor si florilor ofilite pentru a preveni descompunerea lor. Frunzele de nufar traiesc cca 2 saptamani dupa care incep sa se ingalbeneasca. Rupeti frunzele lor prin tragere lenta dar prompta pentru a se desprinde de tulpina. In cazul in care se smulg se vor rupe prea sus. Frunzele ingalbenite sau chiar putrezite dau un aspect neingrijit lacului si avantajeaza proliferarea paduchilor de frunza. Florile de nufar traiesc doar 3-4 zile dupa care se scufunda in apa si putrezesc pentru a permite semintelor sa cada in apa. Eliminati florile inainte de putrezire. La fel se recomanda eliminarea resturilor vegetale moarte de la celelalte plante.
Controlul expansiunii plantelor acvatice. Plantele acvatice sunt voarte vivace si unele tind sa acapareze teren in detrimentul altor specii. Prin defrisare marginala se pot tine in frau invazia unor plante. In orice caz, zona vegetala limiteaza concret cresterea lor in zona adanca. In cazul bradisului si a altor plante imerse, acesta pot sa invadeze unele zone si sa creasca prea puternic. Bradisul se extrage partial, regulat si se arunca la compost.
Controlul fitosanitar. Verificati regulat daca apar semne de boala pe unele plante. In caz de aparitie recomandam eliminarea frunzelor infestate. Cea mai comuna problema este aparitia paduchilor pe frunze si flori de nufar dar si alte specii acvatice. Eliminati frunzele moarte – sursa primara de proliferare a bolilor. Cu un jet de apa se pot spala partial frunzele. Nu se admit utilizarea de substante chimice, cu exceptia sprayului cu sapun K. ce se poate folosi cu eficienta pentru combaterea paduchilor. Alte substante compromit calitatea apei. ATENTIE – utilizarea insecticidelor si a altor substante chimice agricole astfel incat acestea sa intre in contact direct cu apa distrug calitatea apei. Pot aparea de asemenea si viermisori care mineaza frunzele nuferilor si a altor plante. Eliminati de indata frunzele atacate pentru a preveni expansiunea.
INSTALATII:
Iazul de inot este prevazut, de obicei, cu instalatii de recirculare si filtrare pentru a facilita clarificarea apei.
POMPELE
Pompele montate in lac sunt pompe special destinate pentru acest scop, sunt de folosinta indelungata si continua, cu debit ridicat si consum scazut si necesita mentenanta scazuta.
In functie de duritatea apei aceste pompe trebuiesc curatate regulat, (1-3 ori pe sezon si la inchiderea sezonului) sau ori de cate ori se observa oprirea sau scaderea debitului de apa.
Scaderea debitului de apa se datoreaza acumularii de resturi precum alge, frunze sau bradis pe sorbul pompei sau infasurate pe rotor.
Oprirea pompei se datoreaza, de regula, blocarii rotorului din cauza unui obiect mecanic (piatra, peste sau broasca) dar de regula este semnul colmatarii cu depunere de tartru pe axul rotorului si interiorul pompei. - In acest caz se demonteaza pompa si se curata interiorul ei cu apa si otet, eventual orice alt detartrant. Aceasta interventie poate fi executat personal sau de catre un electrician, conform descrierii din manualul de utilizare. Daca se constata ca pompa nu functioneaza nici asa se va apela la furnizorul pompei, prezentat in certificatul de garantie.
Pompa se pune in functiune pe perioada primavara – toamna, in sezonul in care apa se incalzeste la 12°C si vegetatia este activa. Iarna pompa se opreste, se curata si se pastreaza in loc ferit de inghet. Exista posibilitatea de a pastra pompa in apa, sub nivelul de inghet. Functionarea pompei pe timp de iarna impune riscul blocarii si distrugerii iremediabile a acestuia!
Consultati ghidul de utilizare a pompei atasate acestuia pentru mai multe informatii.
LAMPA CU ULTRAVIOLETE
 |
| Lampi UV-C |
Lampa cu ultraviolete are rolul de a steriliza apa de bacterii periculoase si de a distruge algele verzi ce plutesc in apa.
Intretinerea este minima: se verifica functionarea becului (exista posibilitatea de a se verifica prin fereastra de control, capac sau stut transparent, dupa caz.
Anual se schimba becul avand in vedere ca pe parcurs se schimba unda de lumina, eficienta becului scazand simtitor.
Este important de stiut ca Lampa sterilizeaza doar apa care trece prin sistemul de filtrare. Algele filamentare si cele depuse in lac nu ajung, in mod evident, in fata becului.
Servisarea becului se face de catre specialist.
Consultati ghidul de utilizare a pompei atasate acestuia pentru mai multe informatii.
SKIMMERE
Schimmerele au rolul de a absorbi stratul superficial al apei. Acest strat este cel mai cald, mai expus
infloririi algelor si pe acest strat plutesc frunze, mizerie si praf.
Cosul skimmerului previne intrarea reziduurilor mari in filtru. Din acest motiv se recomanda sa controlati regulat si sa goliti daca este necesar acest cos pentru a nu infunda orificiul de scurgere a apei.
Skimmerul este astfel instalat incat capacul culiseaza pe corp pentru a fi totdeauna la nivelul apei.
Verificati regulat nivelul apei (descris mai sus) pentru ca skimerul sa fie mereu pe linia de plutire.
Daca nivelul apei scade excesiv skimmerul nu mai pluteste iar filtrul ramane fara apa. Daca nivelul este prea mare atunci capacul skimmerului se blocheaza sau pluteste de pe corp.
Curatati, daca este cazul interiorul capacului si corpul skimmerului daca din cauza depunerilor de alge si alte impuritati culisarea acestuia este impiedicata.
Toamna, daca caderile de frunze sunt masive, curatarea skimmerului este o problema continua. Luati jos capacul skimmerului. Frunzele se vor aduna deasupra acestuia, sau daca este vant puternic atunci se aduna intr-un colt din iaz de unde se vor extrage regulat cu un mincioc.
I-TRONIC
 |
| I-tronic |
- instalatia contra algelor filamentoase (unde este cazul)
Acolo unde este montat I-tronic serveste la eliminarea algelor filamentoase in iazuri de mici dimensiuni. Anodul dispozitivului se oxideaza continuu din care motiv acesta trebuie curatat regulat, conform necesitatilor si a procentului la care este programat (de obicei 8% ).
Instructiunile dispozitivului detaliaza procedeele de curatare. Nu uitati sa actualizati ora exacta si orele in care soarele apune si rasare
SALUBRIZAREA ZONEI DE INOT
In afara de curatarea amintita a zonei vegetale bazinul de inot se colmateaza pe fund si pe pereti.
Chiar daca apa este curata, sedimentatia arata urat in apa. Aceste sedimente sunt compusi de praf, nisip spalat din filtru, alge si cianobacterii vii si moarte.
Sedimentatia se curata la inceputul sezonului cald, atunci cand activitatea vegetala reporneste, respectiv cand apa ajunge la o temperatura suportabila pentru imbaiere.
Pe parcursul sezonului cald colmatarea este mai excesiva din cauza activitatii algelor si a prafului provenit din exterior. Este posibil sa existe momente in care este nevoie de aspirare in timpul verii, in special in zonele nefolosite, sau pe pereti, dar utilizarea frecventa a zonei de inot nu permite acumularea de sedimente in cantitati insuportabile. Prin rascolirea apei, aceste sedimente se barboteaza in apa si intra in sistemul de filtrare asftel, treptat, apa se curata.
La interventia de primavara, cand se repornesc sistemele de filtrare, Echipa lacor va putea efectua o curatare generala a iazului, incluzand aspirarea sedimentelor si spalarea membranei, aspirarea sedimentelor de pe pietrisul din zona plantata, reimprospatare cu pietris sortat a acestei zone.
IARNA
Iarna, sezonul care din aspectul iazului incepe cu repausul vegetal, intretinerea iazului cere atentie minima:
Se curata frunzele moarte. (Nuferi si plante cu frunza lata)
Se taie frunzele plantelor cu frunze lungi (papura, stuf) deasupra nivelului apei pentru a preveni putrezirea plantei. Taierea stufului este posibila si dupa inghet, atunci cand stratul de gheata suporta greutatea unui om. In acest mod taierea si eliminarea este mai usoara, fiindca nu exista problema caderii de resturi in apa
Verificati nivelul apei ca aceasta sa nu scada prea mult pentru a lasa decopertat plantele care sunt inradacinate sub apa.
Sistemele electrice si mecanice (pompe, uv-c, etc. sunt dezafectate si scoase de sub tensiune. Se verifica doar ca camerele de pompare sa nu fie inundate.
INTERVENTII ALE SPECIALISTULUI
In oricare din cazurile in care se ivesc probleme ce nu pot fi solutionate conform prezentului manual, interventia specialistului este necesara. Aici se include: reparatia pompelor defecte, schimbul de bec sau reparatia lampii cu ultraviolete. Modificari structurale ale sistemului de filtrare sau a iazului, probleme de etansare, probleme cu plantele acvatice, distrugerea calitatii apei.
www.lac.ro
participati la dezbaterea acestui subiect>
