Din nou despre matasea broastei (algele filamentare) din iazuri

Matasea broastei, este o ciuma ce bantuie in iazul multora, in special in iazurile populate cu pesti, deci cu concentratie ridicata de nitrati, ale celor expuse la soare excesiv, neintretinute corespunzator, si/sau neaerate suficient.

Matasea broastei este de multe ori confundata cu alte specii de alge filamentare. Aceste alge lungi, verzi, asemenea firelor de bumbac, ca si o vata mai rara, dar verde, sunt capabile sa va inghita intreg iazul in foarte scurt timp.

Spre deosebire de algele verzi, planctonice sau similare care traiesc in suspensia apei, matasea broastei nu poate fi combatut cu ajutorul instalatiilor ultraviolete UVC

Pentru a putea combate problema algelor filamentare este important de stiut care sunt cauzele aparitiei. Este cea mai inteleapta idee, deoarece majoritatea detinatorilor de iazuri prefera sa combata simptomele si nu cauzele generatoare de probleme.

Cauzele generatoare de suprapopulare cu alge filamentare:

-          continut ridicat de compusi ale azotului (Nitriti, Nitrati)

-          suprapopulare cu pesti, mult peste capacitatea de filtrare a iazului

-          vegetatie acvatica in descompunere

-          scurgeri de noroi, ape imbibate cu fertilizanti, etc, in iaz.

-          Adaosul prea des de apa de la robinet sau fantana cu continut ridicat de substante nutritive.

 Daca nu se pot extrage cantitatile in exces de nitrati din apa iazului, problema nu poate fi solutionata.

Nivelul ridicat de fosfati este un alt factor ce contribuie la aparitia algelor.  Fosfatii provin din fertilizanti, excrementele pestilor, apa suplinita, etc.

Este un efect interesant faptul ca un iaz contaminat cu matasea broastei va avea o apa curata, transparenta. Este lesne de inteles ca o apa curata permite patrunderea si mai usoara a luminii, deci, ajuta la proliferarea in continuare a algelor filamentare. Exista un antagonism intre algele filamentare si cele unicelulare. In apele foarte tulburi algele filamentare nu pot creste din lipsa luminii, iar in iazurile invadate de alge filamentare, algele unicelulare pierd razboiul. 

Straniu, dar cel mai eficient filtru al apei este chiar matasea broastei.  Pacat ca arata asa de oribil :-(

Algele unicelulare cat si filamentare sunt forme vegetale ce necesita fotosinteza pt a se dezvolta. Vara, cand exista soare in abundenta, algele primesc combustibil din plin, prin intermediul luminii.  Cu cat exista mai multa lumina, cu atat algele vor prolifera mai puternic.

Cum controlam cresterea algelor filamentare

Asa cum am descris la inceput, cea mai buna solutie este de a nu le da hrana, deci a le peremite sa moara de foame.

Solutia cu stoparea luminii nu este cea mai buna metoda. Oare cine ar dori sa-si vada iazul acoperit cu o prelata neagra toata ziua. In plus nici plantele acvatice nu ar putea creste in asemenea conditii. Se poate, totusi, utiliza paravane temporare, planta plante de tarm inalte ce blocheaza lumina soarelui cand lumina este excesiva.

O alta solutie temporara este colorarea iazului cu pigmenti vegetali. Este o metoda foarte eficienta, coloritul apei absorband o mare parte a luminii. Pigmentii dizolvati in apa absorb o parte insemnata a razelor UV. Cel mai avantajos este utilizarea pigmentilor de culoarea albastru – indigo - violet (spectrul acestor culori blocheaza complet culorile ce vin pe frecventa culorilor rosu, pana la verde) Dezavantajul este o incalzire mai excesiva a apei precum si o culoare destul de nefireasca a apei.  In plus, colorarea trebuie efectuata periodic, pentru ca acesti pigmenti se distrug de catre razele UV sau se decanteaza in namolul din fundul iazului

Exista solutii temporare ce se introduc in apa, ca tratament. Aceste solutii pot lega nitratii si fosfatii din apa, blocandu-l in mare parte. In comert exista asemenea cristale ce leaga fosfatii sau/si nitratii, unele sisteme de filtrare chiar includ asemenea patroane, dar in cazul iazurilor mai mari este o investitie destul de mare.

Substantele anti alge sunt cele mai populare. Le lasam la urma pe lista de prioritati, deoarece sunt si cele mai putin agreate. Substantele anti-alge sunt exact ca Algocalminul luat la o durere de masea.  Durerea poate trece dar caria va ramane, sau se va agrava si mai mult.  Trebuie inteles faptul ca substantele anti-alge (majoritatea lor) sunt tratamente simptomatice, in cele mai multe cazuri, iar pe termen lung va „costa” prea mult mentinerea iazului intr-o metastaza neplacuta.  Majoritatea acestor substante actioneaza creand medii nepropice pt alge. Unele, cum am mai anuntat mai sus, pur si simplu coloreaza apa intr-o tenta albastruie, blocand spectrul luminii spre algele submerse (dar si spre plantele submerse, din pacate). Altele creaza (doar pe termen scurt) conditii ce nu permit algelor sa se inmulteasca sau sa fotosintetizeze.  Cum orice „otrava” se disipeaza dupa un timp, si calitatea apei din punct de vedere a algelor, se va remedia, treburile revenind la stadiul initial.  Din pacate tratamentul acestor algicide pot avea efecte adverse nesocotite: de exemplu pot afecta mediul bacterian benefic din sistemul de filtrare, pot debalansa chimia apei, pierzand temporar controlul asupra situatiei. Cel mai frecvent, insa, tratamentele cu algicide ce cauzeaza moartea subita si rapida a algelor va avea un efect destul de straniu, foarte rar luat in seama, si anume, moartea in masa a algelor, descompunerea lor in grup provoaca o reactie ce necesita cantitati imense de oxigen.  Pierderea rapida a oxigenului din apa va putea afecta pestii.   Alte situatii, de loc rar intalnite, sunt cele in care, dintr-un exces de zel, apa se trateaza cu mai multe tipuri diferite de algicide. Am intalnit situatii in care algicide contra algelor verzi au fost utilizate (desi interzis chiar de documentatiile acestor produse) concomitent cu substante contra algelor filamentare (matasea broastei, daca vreti). Rezultatul a fost moartea masiva a pestilor.  Diferite substante chimice, in combinatie pot avea reactii neprevazute.  Deci grija mare la dozarea lor.

Majoritatea substantelor sunt eficiente, dar eficienta lor depinde de factori prea putin luati in seama: ca de pilda, pH-ul si dozarea. Cum multe substante pot genera reactiile chimice necesare doar in conditii de aciditate normale, lipsa acestor conditii anihileaza partial sau total efectul algicidelor.  Multe dintre substante sunt eficiente doar la o dozare cat mai precisa. Dar situatia generala este ca majoritatea covarsitoare a detinatorilor de iaz nu au nici cea mai vaga cunostinta despre volumul de apa din iaz.  Recomandam, din acest aspect, ca macar odata sa se masoare volumul de apa (la o schimbare totala, verificati sau montati un contor de apa)

La urma, dar cu siguranta nu ultimul din punct de vedere a importantei este paiul de ovaz.  Adaugarea de paie de ovaz in apa provoaca o reactie foarte interesanta. Prin descompunerea ei, paiele de ovaz elimina un acid humic precum si perhidrol, foarte eficient in reducerea cresterii algelor.  Singurul inconvenient este perioada relativ lenta de actionare si necesitatea unei atentii in schimbarea si utilizarea ei.  Gasiti mai multe despre paiele de ovaz in acest blog.

Inainte de a uita. Nu se admit adaugare de otravuri, substante chimice neautorizate in apa. Multi incearca sa dozeze pesticide, ierbicide, bactricide, dezinfectanti (clor)  si cine mai stie ce fel de substante "minune", de multe ori pe urma unor sfaturi provenite de la "atotstiutori" sau revelatii provenite din creierul propriu.   NU SE ADMITE NICI O SUBSTANTA OTRAVITOARE NEAUTORIZATA IN APA!!! Aceste substante distrug iremediabil apa si orice vietate din ea, iar dupa ce este, evident, eliminata, mai distruge si mediile in care a fost deversata aceasta apa poluata.

Attila Orlovszki
www.lac.ro